Curtea de la Mogoșoaia

 

Untitled-1

Curtea de la Mogoșoaia

COD LMI

IF-II-a-A-15298 

DENUMIRE

Ansamblul palatului brâncovenesc de la Mogoșoaia 

DATARE

Sf. sec. XVII - XX 

LOCALIZARE

Str. Valea Parcului nr. 1, sat Mogoșoaia, comuna Mogoșoaia, județ Ilfov  

ACCESIBILITATE

La 17 km nord de București, pe DN 1A, în localitatea Mogoșoaia. 

FUNCȚIUNE ACTUALĂ

Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești”; web: http://palatebrancovenesti.ro

ISTORIC

Pornind de la formele tradiţionale ale arhitecturii munteneşti, îmbinate cu elemente orientale, baroce şi renascentiste, palatul de la Mogoşoaia a fost ridicat de Constantin Brâncoveanu pentru fiul său Ştefan în anul 1702. Foişoare, logii, scări monumentale cu balustrade sculptate, coloane în torsadă cu capitel compozit, oglinzi de apă, grădini frumos amenajate formează ambientul aparte al Mogoşoaiei.
Satul Mogoşoaia a fost cumpărat de Constantin Brâncoveanu în anul 1681, de la Radu logofăt, fratele său, popa Isac şi jupâneasa Rada. Odată cu satul a fost cumpărat şi heleşteul pe malul căruia s-a construit mai târziu palatul. În 1688 domnitorul zideşte aici biserica Sf. Gheorghe, care se păstrează până astăzi. La începutul secolului al XVIII-lea este construit ansamblul curţii brâncoveneşti, alcătuit din palat, ziduri de incintă cu turn de acces, cuhnie, diverse anexe gospodăreşti, grădini domneşti. Picturile din sala spătăriei mari sunt realizate în anul 1704.
După sfârşitul tragic al domnitorului şi a fiilor săi din anul 1714, palatul este deposedat de toate bunurile mobile şi este transformat în han. A urmat anul 1770, când pe fondul confruntării dintre armatele ruso-turce (1768-1774), palatul este distrus, rămânând întregi numai camerele din centru, pridvoarele şi o parte din zidurile exterioare. Reparat de vistiernicul Nicolae Brâncoveanu, palatul a fost din nou ruinat de un incendiu provocat de cete răzleţe de panduri aflaţi în drum spre Bucureşti (1821). În 1830 au loc lucrări de reparaţii din iniţiativa banului Grigore Brâncoveanu, iar după 1844 acestea sunt realizate de către noul proprietar, domnitorul Gheorghe Bibescu. Lucrările conduse de arhitectul Johann Schlater rămân neterminate, însă după 1860, Nicolae Bibescu încredinţează arhitectului francez Andre Lecomte de Nouy continuarea lucrărilor. Se adaugă palatului un corp nou către nord, se reface vechea casă boierească (devenită ulterior vila d'Elchinghen), ziduri de incintă etc. Între 1914-1921 (cu întreruperi din cauza izbucnirii primului război mondial), se adaugă o scară pridvorului dinspre curte al palatului. Proiectul a aparţinut arhitectului Domenico Ruppolo. Este perioada când Martha Bibescu, soţia prinţului George-Valentin Bibescu, restaurează vechiul palat brâncovenesc, punându-şi amprenta asupra arhitecturii ansamblului. În anul 1949 palatul este naţionalizat, devenind din 1957 muzeu de artă brâncovenească.
Cutremurul din martie 1977 a provocat degradări însemnate, fiind restaurat după acea dată.

DESCRIERE

Ansamblul actual al curţii brâncoveneşti de la Mogoşoaia este alcătuit din curtea de onoare cu palatul ridicat de Constantin Brâncoveanu în anul 1702, Vila d’Elchingen refăcută în perioada 1927-1936, cuhnia, gheţăria, zidul de incintă cu turnul de poartă, grădinile dinspre lac. În afara curţii de onoare se află Biserica Sf. Gheorghe, ctitoria lui Constantin Brâncoveanu, ridicată în anul 1688, parcul englezesc cu grădini în stil italian amenajat de Martha Bibescu în perioada 1921-1922, serele construite de N. Bibescu la sfârşitul secolului al XIX-lea. În parcul istoric se află Capela Gh. Bibescu, necropola ultimilor proprietari ai domeniului: prinţii Nicolae şi George Bibescu, cu soţiile lor, prinţesa Elisabeth Bibescu şi prinţii Mihai şi George Basarab Brâncoveanu.
Palatul în formă dreptunghiulară, se află în mijlocul curţii de onoare, fiind clădit pe două nivele, având faţada cu loggie spre lacul Colentina şi cea cu foişor, spre curtea interioară. Decoraţia murală cu scene din timpul călătoriei lui Constantin Brâncoveanu la Adrianopol (Edirne), cât şi motivele decorative ce împodobeau celelalte încăperi, s-au pierdut. Într-o singură încăpere de trecere s-a păstrat un fragment dintr-un motiv decorativ floral. Iniţial, palatul a fost tencuit, urme păstrându-se pe faţada loggiei şi pe faţada de est a palatului. In exterior, foişorul păstrează pictura originară. Decoraţia sculpturală, atât din interior cât şi exterior, este din piatră şi marmură. Clădirea este în întregime realizată din cărămidă. Pivniţa dreptunghiulară este despărţită în patru compartimente de un stâlp central, boltită cu patru calote sferice pe pandantivi. Parterul este alcătuit din încăperi care înconjoară această pivniţă. Partea cea mai importantă a palatului este etajul, la care se ajunge printr-o scară exterioară care conduce într-un foişor, prin care se realizează accesul către un hol central, care dirijează circulaţiile. Pe partea stângă se găseau apartamentul domnului, iar pe partea dreaptă cel al doamnei. Foişorul este pătrat, de mari dimensiuni, cu opt coloane elegante din piatră, cu arcade trilobate şi cu o balustradă cu ornamente sculptate în piatră. Este acoperit de o calotă sferică pe pandantivi. Uşa de la intrare la etaj prezintă o pisanie. Spre lac, o loggie bogat decorată, cu coloane de piatră cu fusuri cu caneluri răsucite, arcade trilobate şi balustrade bogat sculptate, constituie faţada spre lac a camerei centrale a etajului. Loggia de mari dimensiuni esteflancată de două mici foişoare. Şi celelalte camere ale etajului sunt mari, cu ferestre trilobate. Faţada de nord, refăcută, are patru coloane provenite de la palatul Potlogi. O cornişă mare decorată cu un şir de arcaturi, încununează palatul cu faţadele lui de cărămidă aparentă.  

ALTE OBIECTIVE CULTURALE MONUMENT ISTORIC DIN ZONĂ

La 7 km nord de Mogoșoaia, pe DN 1A, în orașul Buftea se află ansamblul Palatului Știrbey.  

BIBLIOGRAFIE

Brătuleanu, Anca, Curţi domneşti şi boiereşti în România. Valahia veacurilor al XVII-lea şi al XVIII-lea, Bucureşti, 1997
Drăghiceanu, Virgil, Curţile domneşti brâncoveneşti, II - Mogoşoaia, B.C.M.I., 1909
Greceanu, Eugenia, Curtea de la Mogoşoaia, în vol. Moştenirea Brâncovenească, Ed. Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, 2008
Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii româneşti din cele mai vechi timpuri până la 1900, Bucureşti, 1937
Nicolescu, Corina, Case, conace şi palate vechi româneşti, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979
Popa, Corina, Ctitoriile epocii brâncoveneşti, în vol. Moştenirea Brâncovenească, Ed. Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, 2008
Sinigalia, Tereza, Arhitectura civilă de zid din Ţara Românească în secolele XIV-XVIII, Bucureşti, 2000
Ţighiliu, Iolanda, Domeniul lui Constantin Brâncoveanu, în vol. Constantin Brâncoveanu, red. coord. Paul Cenovodeanu şi Florin Constantiniu, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1989
Ţighiliu, Iolanda, Detalii privind domeniul lui Constantin Brâncoveanu Voievod, în vol. Moştenirea Brâncovenească, Ed. Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, 2008
Arhiva I.N.P. Fond C.M.I., Fond D.M.I., Fototecă  

Palatul brâncovenesc din Mogoşoaia

..ief.uni-rostock.de.. stopft. Baldrian. zur website rezeptfrei viagra deutschland http://www.ief.uni-rostock.de/basoti/einfuhr-von-kamagra-nach-deutschland.html levitra mit rezept kaufen