Curtea de la Potlogi

 

Untitled-1

Curtea de la Potlogi

COD LMI

DB-II-a-A-17654 

DENUMIRE

Curtea brâncovenească de la Potlogi 

DATARE

 1698-1699

LOCALIZARE

 Sat Potlogi, comuna Potlogi, județ Dâmbovița

ACCESIBILITATE

 Pe A1 București-Pitești, la circa 55 km de București, spre dreapta pe drumul 711A, circa 4 km.

1580,februarie 6, atestarea documentară a satului Potlogi.
1683, septembrie, Constantin Brâncoveanu mare spătar al Tării Româneşti încheie construcţia bisericii cu hramul "Marele Mucenic Dimitrie" din satul Potlogi.
1688, Constantin vodă Brâncoveanu poposeşte în Potlogi, cel mai probabil în vechile case de aici.
1689, Constantin Brâncoveanu cumpără moşia de la postelnicul Dima şi jupâneasa Dragna.
1690, în casele vechi de la Potlogi Constantin Brâncoveanu primeşte pe patriarhul Dionisie al Constantinopolului şi comandanţii corpurilor de oaste pregătind campania din Transilvania.
1692, 1694, 1695, Constantin Brâncoveanu însoţit de curtea sa poposeşte la Potlogi.
1698, primăvara, începe construirea noilor case de la Potlogi.
1698, iunie, Constantin Brâncoveanu vizitează şantierul construcţiei caselor de la Potlogi, condus de Mihai Corbeanu postelnic.
1699, aprilie, iulie, septembrie, Constantin Brâncoveanu poposeşte la Potlogi grăbind încheierea lucrărilor la casele de aici.
1699, octombrie, Constantin Brâncoveanu soseşte la Potlogi la încheierea lucrărilor de construcţie a caselor, cu acest prilej punându-se probabil şi pisania.
1699, octombrie, Constantin Brâncoveanu "inaugurează" casele de la Potlogi, praznicul fiind de Sfântul Dumitru.
1701, Constantin Brâncoveanu însoţit de un grup de boieri poposeşte la Potlogi.
1711, Constantin Brâncoveanu se află cu însoţitorii săi în popas la Potlogi, unde află vestea încheierii păcii ruso-otomane de la Prut.
1714, Constantin Brâncoveanu trece pe la Potlogi în drum spre Bucureşti, unde-l aşteapta mazilirea. Un trimis al Porţii răvăşeşte curtile de la Potlogi în căutarea averilor lui Constantin Brâncoveanu.
1715, averea imobiliară a familiei lui Constantin Brâncoveanu este răscumpărată de la Poarta otomană de principatul Tării Româneşti.
1717, familia Brâncoveanu reintră în stăpânirea averii sale între care şi Potlogii.
1768-1774, noi avarii ale caselor în vremea războiului ruso-otoman.
cca.1776, Franz - Joseph Sulzer vizitează Potlogii unde se mai află sălbăticite plantaţiile grădinii şi curţii anterioare.
1848, detaşamentul rus încartiruit la Potlogi reface, după ordinul generalului său, acoperişul din şindrilă al caselor.
1905, arendaşul domeniului Potlogi dărâmă cuhnia curţii aflată într-o stare avansată de degradare.
1907, prefectul judeţului Dâmboviţa, C. Dimitriu, dispune studierea monumentului de către Virgil Drăghiceanu şi opreşte dărâmarea curtinei vestice a zidului de incintă.
1910, martie, prin Ordin Regal, Ansamblul Palatului Brâncovenesc trece în proprietatea Ministerului Culturii.
1933-1945, recesiunea şi cel de al II-lea război mondial aduc noi distrugeri şi un statut neclar al moşiei.
1947, se pun bazele cercetării şi restaurării ştiinţifice a palatului.
1953, începutul lucrărilor de restaurare.
1977, desfiinţarea Directiei Monumentelor Istorice şi transferarea responsabilităţilor de administrare şi întreţinere autorităţilor locale determină încetarea lucrărilor de restaurare a ansamblului restaurat parţial.
1977-1989, lucrări sporadice de reparaţii la Palatul brâncovenesc.
1990-2000, sunt reluate lucrările de proiectare pentru restaurarea ansamblului. CPPCN-INMI elaborează documentaţii tehice pentru palat, biserică, poarta principală şi refuncţionalizarea ansamblului monumental, care acum se află în administrarea Complexului Naţional Muzeal "Curtea Domnească" Târgovişte.
2001-2006, se execută lucrări de intervenţii-restaurare la palat şi poartă cu fonduri obţinute prin Programul Patrimoniu-Banca Mondială de finanţare şi din fonduri proprii ale Centrului Cultural PALATELE BRÂNCOVENEŞTI DE LA PORŢILE BUCUREŞTIULUI.
2008, ansamblul monumental intră în administrarea Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

DESCRIERE

Ansamblul monumental ( 126 X 120 m) este situat în centrul satului la intersecţia drumurilor care duc spre Pitaru- DN 7 şi spre Zidurile- Crovu- Odobeşti- DN 7, fiind mărginit pe cele trei laturi dintre drumuri (sud, est, vest) de ziduri înalte, iar la nord de cursul vâlcelei Tudorel, afluent al râului Sabar; aici abia se mai disting contururile heleşteului săpat din porunca lui Constantin Brâncoveanu, astăzi puternic colmatat.
Devenind proprietar la Potlogi, Constantin Brâncoveanu, mare spătar, ridică în 1683, alături de vechile case boiereşti, paraclisul, iar în anul 1698 micul palat, ce se păstrează şi astăzi, înălţat de voievod pentru fiul său, Constantin beizadea, fiind primul din seria celor patru palate construite de domn pentru feciorii săi.
Complexul monumental este format dintr-o incintă dreptunghiulară, compartimentată în trei incinte - curtea de primire, curtea de serviciu şi grădinile -, poarta de intrare încadrată de încăperile corpului de gardă, locuinţele slujitorilor curţii, cuhnia, palatul, droşcăria şi casa veche.
Cea mai mare dintre curţi este curtea de primire de formă aproape pătrată, ce se întinde de la intrare până la faţada de sud a palatului. Curtea de serviciu, dretpunghiulară, era ceva mai scurtă. Era situată la stânga celei principale şi avea accesul pe latura de vest a incintei. Cea de a treia curte, care forma grădina, cuprinde toată partea de nord ( circa 2/3 din incintă), inclusiv clădirea palatului, până în lunca Sabarului. Accesul în curtea de primire se făcea, ca şi astăzi, prin poarta monumentală de pe latura de sud, arcuită, boltită în calotă, peste care se înalţă foişorul cu planul pătrat, prevăzut cu un acoperiş în patru ape. Intrarea era străjuită de camerele corpului de gardă şi de locuinţele slujitorilor curţii, înşirate cu spatele la zidul de incintă de pe latura de sud, până la cuhnia (bucătăria) păstrată la nivelul fundaţiilor de plan pătrat, situată în colţul de sud-est al curţii principale, în dreapta intrării.
Vestigiile vechiului conacşi paraclisul ctitorit de Constantin Brâncoveanu, sunt plasate în afara incintei palatului, epre est. Ruinele vechiului conac din afara incintei curţii brâncoveneşti acoperă o pivniţă de plan pătrat, situată pe latura de est a clădirii, boltită cu patru calote sprijinite pe arce dublou, descărcate pe un pilon central. Aceasta forma temelia etajului a cărui compartimentare nu se mai cunoaşte.
Principalul edificiu este palatul. Planul dreptunghiular 32 X 23 m este rupt de foişorul ieşit din linia faţadei principale, dezaxat în dreptul intrării la nivelul etajului şi de un corp ieşind (sacnasiu) pe faţada de vest, legat structural de cel principal. Din cele patru scări exterioare au fost reconstruite doar două. La nivelul parterului, dar pe jumătate îngropată, pivniţa, aflată în axul clădirii, ocupă partea centrală de pe latura de sud. Este încadrată simetric de câte un rând de camere de serviciu, situate la nivelul terenului exterior, pe laturile de est şi vest, precum şi de loggia inferioară având deschiderea la faţada de nord, cu vedere spre iaz şi grădini. La nivelul etajului erau grupate sălile de recepţie şi dormitoarele.

BIBLIOGRAFIE

*** Dicţionarul istoric al judeţului Dâmboviţa, Târgovişte, 1983
Balş, Ştefan, Curtea brâncovenească de la Potlogi, Editura Meridiane, Bucureşti, 1968
Drăghiceanu, Virgil, În amintirea lui Constantin Brâncoveanu, 1714-1914. Lăcaşurile voievodului şi viaţa lui. Ochire arheologică şi istorică, Bucureşti, 1914
Drăghiceanu Virgil, Curţile domneşti brâncoveneşti, în "Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice", 1909, 1910, 1911, 1924, 1926
Dumitrache-Beldie, M., Ansamblul brancovenesc Potlogi. Raport asupra campaniei de cercetari arheologice 1971-1976, in “Arhiva D.C.P.C.N,- Fond D.M.I" nr. 1113, 03.02.1976.
Dumitrache-Beldie, M., Raport preliminar privind cercetările arheologice efectuate în incinta palatului brâncovenesc de la Potlogi- campania 1972 (11 mai-2 iunie), în Arhiva D.C.P.C.N, nr. 6216, 06.07.1972
Sion, Gheorghe, Noi date privitoare la arhitectura Palatului brîncovenesc de la Potlogi, în "Revista muzeelor şi monumentelor- (seria) Monumente istorice şi de artă", nr. 1, 1974, anul XLIII  

AUTOR

Gh. Olteanu 

Curtea brâncovenească de la Potlogi

Panorame: Curtea de la Potlogi

..klinikverbund-suedwest.de.. Stupefaction die Sinne, ähnlich einer Ohnmacht. Tnsonsibility. Er http://www.klinikverbund-suedwest.de/ist-levitra-in-der-schweiz-rezeptfrei.html schlägt seine Brust und wird ohnmächtig. http://www.klinikverbund-suedwest.de/levitra-20mg-filmtabletten-preis.html Der levitra rezeptfrei per nachnahme Verlust Bewusstsein, Starrkrampf für eine Viertelstunde, das Bewusstsein zurückkehrt, nachdem Erbrechen.