Curtea domnească de la București

 

Untitled-1

Curtea domnească de la București

COD LMI

B-I-s-A-17896 

DENUMIRE

Curtea domnească de la București 

DATARE

sec. XIV - XVIII 

LOCALIZARE

Între str. Covaci și str. Franceză; carou cadastral: 13 – 14

ACCESIBILITATE

În Centrul istoric al municipiului București, zona delimitată de Splaiul Independenței – la sud, Calea Victoriei – la vest, bd. Elisabeta – la nord, bd. I.C. Brătianu – la est. 

FUNCȚIUNE ACTUALĂ

Ansamblu muzeal

ISTORIC

Cetatea Bucureşti sau Cetatea Dâmboviţei a fost construită de Vlad Ţepeş, între anii 1458 şi 1459. Ea constituie nucleul viitorului palat voievodal, care, în faza iniţială, îi va reproduce conturul exterior. Era alcătuit dintr-un parter cu plan dreptunghiular, desfăşurat în jurul unei curţi şi dintr-un subsol de aceeaşi formă. A fost distrus, parţial, în 1470, în urma unui asediu.
Perioada Constantin Brîncoveanu
La sosirea pe tron, Constantin Brâncoveanu dobândea un edificiu deja impunător.
Aceasta nu la oprit pe domn să-i desăvârşească aspectul. Faţada a capătat, la sud, două foişoare legate printr-o loggia. Urmele foişorului mare se află, acum, marcate pe peluza de la extremitatea de vest a palatului. Materialul litic recuperat (din care o coloană a fost montată, relativ recent, pe actuala terasă, în zona fostei loggia) dă imaginea eleganţei lor. În dreptul loggiei, jumătatea de sud a palatului era ocupată de sala tronului (divanul mare), din al cărei perete de nord se păstrează un fragment, spre est se afla spătăria mică, zidită încă din vremea predecesorului său şi, spre vest, un mic apartament domnesc, azi dispărut. Dincolo de divanul mare, un culoar ducea spre intrarea în paraclisul lui Grigore Ghica, căruia Brâncoveanu, încă din primii ani ai domniei, îi adăugase o turlă şi o tâmplă şi îl zugrăvise. Edificiul a căpătat şi un nou nivel, dar datele despre el sunt lacunare. Se păstrează doar doi pereţi (unul deasupra divanului mare, altul deasupra spătăriei mici). Adăugarea acestui nivel a antrenat modificări în subsol, unde zidării noi, menite să sporească capacitatea sistemului de boltire, închid o parte din arcele longitudinale de descărcare, întregesc stâlpii cruciformi şi lăţesc arcele dublou existente. Anterior intervenţiilor întreprinse în perimetrul palatului, Brâncoveanu construise o nouă casă domnească "pe stâlpi de piatră" (folosiţi, ulterior, la parterul unei locuinţe din sec. XIX, păstrat până astăzi). Peretele de est al acestei case domneşti, din care se conservă doar un fragment, era şi limita de est a complexului de clădiri ce constituia palatul brâncovenesc.
În timpul lui Constantin Brâncoveanu două porţi oficiale permiteau accesul în curte: Poarta de Sus (la intersecţia cu Str. Iuliu Maniu) şi Poarta de Jos care era în faţa Hanului lui Manuc. Fiecare poartă era apărată de câte un turn de strajă, iar curtea era împărţită în mai multe curţi interioare. Cercetările arheologice au descoperit zidurile de incintă ridicate de domnitor, construite din cărămidă, care înconjurau curtea, în mijlocul hanului lui Manuc, zid care a fost descoperit recent şi pe strada Gabroveni.  

ALTE OBIECTIVE CULTURALE MONUMENT ISTORIC DIN ZONĂ

Obiectivul este amplasat în Centrul istoric al municipiului București, în imediata vecinătate a ansamblului Bisericii Curtea Veche și a Hanului lui Manuc

Curtea domnească de la București

Panorame: Curtea domnească de la București

..ijcl.org.. Hyoscyamus, passiflora, and cannabis indica are essay title help also much value. I have administered the site phosphate pay someone to do my essay iron in trituration best essay writing services at the period the highest temperature each day in these fevers, with good results. ..111..